Cartea lui Iosua Navi

Capitolul 4

După ce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul; a grăit Domnul către Iosua și a zis:

"Ia din popor doisprezece bărbați, câte un om din fiecare seminție,

Și le poruncește: "Luați din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre, duceți-le cu voi și le puneți în tabăra voastră, unde aveți să tăbărâți la noapte".

Și a chemat Iosua doisprezece bărbați pe care și-i alesese dintre fiii lui Israel, câte un om din fiecare seminție,

Și le-a zis: "Mergeți înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, și luați de acolo și ridicați pe umerii voștri fiecare câte o piatră, după numărul celor douăsprezece seminții ale lui Israel,

Ca să vă fie acestea puse pentru totdeauna ca semn în mijlocul vostru și, când vă vor întreba mâine copiii voștri și vor zice: Ce înseamnă aici pietrele acestea?

Atunci veți spune fiilor voștri: Apele Iordanului s-au despărțit înaintea chivotului legământului Domnului a tot pământul, când acesta l-a trecut. Și așa pietrele acestea vor fi pentru fiii lui Israel amintire pentru vecie".

Și au făcut fiii lui Israel așa cum le-a poruncit Iosua: după ce au isprăvit fiii lui Israel de trecut Iordanul, au luat douăsprezece pietre din Iordan, precum Domnul poruncise lui Iosua, după numărul semințiilor fiilor lui Israel și le-au dus cu ei în tabără și le-au pus acolo.

Iosua însă a pus alte douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preoților care duceau chivotul legământului Domnului, și sunt acolo până în ziua de astăzi.

Preoții care duceau chivotul Domnului au stat în mijlocul Iordanului până ce a isprăvit Iosua toate câte îi poruncise Domnul să spună poporului, cum poruncise Moise lui Iosua. Și poporul a grăbit să treacă Iordanul.

Iar după ce a trecut tot poporul, a trecut și chivotul Domnului și preoții au mers iarăși în fruntea poporului.

Atunci au trecut și fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, gata de război, înaintea fiilor lui Israel, cum le poruncise Moise.

Ca la patruzeci de mii de oameni înarmați pentru război au trecut înaintea Domnului, ca să lupte împotriva cetății Ierihonului.

În ziua aceea a preamărit Domnul pe Iosua înaintea a tot neamul lui Israel și s-au temut de dânsul cât a trăit, cum se temuseră și de Moise.

Apoi a grăit Domnul cu Iosua și a zis:

"Poruncește preoților care duc chivotul mărturiei Domnului, să iasă din Iordan".

Și a poruncit Iosua preoților și a zis: "Ieșiți din Iordan!"

Și cum au ieșit din Iordan preoții, cei ce duceau chivotul legământului Domnului, și și-au pus picioarele pe uscat, apa Iordanului a pornit pe albia sa și a curs ca mai înainte, până peste maluri.

Poporul a ieșit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi și au tăbărât fiii lui Israel la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului.

Iar cele douăsprezece pietre pe care le luaseră ei din Iordan, le-a așezat Iosua în Ghilgal.

Și a zis fiilor lui Israel: "Când vă vor întreba fiii voștri mâine și vor zice: Ce înseamnă aceste pietre?

Să spuneți fiilor voștri: Israel a trecut prin Iordanul acesta, ca pe uscat,

Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordanului înaintea lor, până ce le-au trecut, cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru și cu Marea Roșie, pe care a secat-o Domnul Dumnezeul nostru înaintea noastră. până ce am trecut-o,

Ca să cunoască toate neamurile pământului că puterea Domnului este mare și ca voi să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru, în toată vremea".