Ieşirea - a doua carte a lui Moise
Capitolul 1
Numele fiilor lui Israel, care au intrat în Egipt împreună cu Iacov, tatăl lor, aducând fiecare toată casa sa, sunt acestea:
Ruben, Simeon, Levi și Iuda;
Isahar, Zabulon și Veniamin;
Dan, Neftali, Gad și Așer.
Sufletele însă ieșite din Iacov erau de toate șaptezeci și cinci, iar Iosif era de mai înainte în Egipt.
Dar au murit și Iosif și toți frații lui și toți cei de pe vremea lor.
Iar fiii lui Israel s-au născut în număr mare și s-au înmulțit, au crescut și s-au întărit foarte, foarte tare, și s-a umplut țara de ei.
Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
Acesta a zis către poporul său: "Iată, neamul fiilor lui Israel e mulțime mare și e mai tare decât noi.
Veniți dar să-i împilăm, ca să nu se mai înmulțească și ca nu cumva la vreme de război să se unească cu vrăjmașii noștri și, bătându-ne, să iasă din țara noastră!"
De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrări, ca să-i împileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetăți tari lui Faraon: Pitom și Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, și cetatea On sau Iliopolis.
Însă cu cât îi împilau mai mult, cu atât mai mult se înmulțeau și se întăreau foarte, foarte tare, așa că Egiptenii se îngrozeau de fiii lui Israel.
De aceea Egiptenii sileau încă și mai strașnic la muncă pe fiii lui Israel
Și le făceau viața amară prin munci grele, la lut, la cărămidă și la tot felul de lucru de câmp și prin alte felurite munci, la care-i sileau cu strășnicie.
Ba, regele Egiptului a poruncit moașelor evreiești, care se numeau: una Șifra și alta Pua,
Și le-a zis: "Când moșiți la evreice, să luați seama când nasc: de va fi băiat, să-l omorâți, iar de va fi fată, să o cruțați!"
Moașele însă s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat și pe băieți să trăiască.
Atunci a chemat regele Egiptului pe moașe și le-a zis: "pentru ce ați făcut așa și ați lăsat să trăiască și copiii de parte bărbătească?"
Iar moașele au răspuns lui Faraon: "Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice și nasc până nu vin moașele la ele".
De aceea Dumnezeu a făcut bine moașelor, iar poporul lui Israel se înmulțea și se întărea mereu.
Și fiindcă moașele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a întărit neamul.
Atunci Faraon a poruncit la tot poporul său și a zis: "Tot copilul de parte bărbătească, ce se va naște Evreilor, să-l aruncați în Nil, iar fetele să le lăsați să trăiască toate!"