Zaharia

Capitolul 4

Și s-a întors îngerul care grăia cu mine și m-a deșteptat, ca pe un om pe care îl trezești din somn.

și mi-a zis: "Ce vezi?" și am zis: "Iată văd un candelabru cu totul de aur, cu șapte candele, iar deasupra candelabrului este un vas cu untdelemn din care pornesc șapte țevi către cele șapte candele;

Iar alături, doi măslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn și altul de-a stânga".

Și am întrebat și am zis către îngerul care vorbea cu mine: "Ce sunt astea, domnul meu?"

Și mi-a răspuns îngerul care grăia cu mine și mi-a zis: "Oare nu știi ce sunt toate acestea?" Și am zis: "Nu, domnul meu!"

Și mi-a vorbit iar și a zis: "Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel: Nu prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu" - zice Domnul Savaot.

"Ce ești tu, munte înalt? Înaintea lui Zorobabel devii o câmpie. Și el va smulge piatra din vârf în strigătele mulțimii: "Har, har, peste ea!"

Și a fost cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:

"Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestui templu și tot mâinile lui îl vor termina, și tu vei ști că Domnul Savaot m-a trimis la voi.

Căci cine a disprețuit vremea acestor începuturi mici? Ei se vor bucura văzând cumpăna zidarului în mâna lui Zorobabel. Iar aceste șapte (candele) sunt ochii Domnului care cutreieră tot pământul".

Și mi-am luat îndemnul și am zis către el: "Ce înseamnă acești măslini unul de-a dreapta și altul de-a stânga candelabrului?"

Și l-am întrebat și a doua oară: "Ce înseamnă cele două crengi de măslin, care sunt lângă cele două țevi de aur prin care se lasă în jos untdelemnul?"

Și mi-a grăit, zicând: "Oare nu știi ce înseamnă acestea?" Și am răspuns: "Nu, domnul meu".

Și m-a lămurit: "Aceștia sunt cei doi fii unși, care stau înaintea Domnului a tot pământul".