Cartea Esterei

Capitolul 7

În ziua aceea regele cu Aman au venit să prânzească la regina Estera.

În timpul ospățului, regele a zis iarăși către Estera: "Care este dorința ta, regină Estera? Că ea îți va fi împlinită. Și care este rugămintea ta, că ți se va împlini chiar și până la jumătate din regatul meu".

Regina Estera a răspuns: "De am aflat bunăvoință în ochii tăi, o, rege, și dacă binevoiește regele, atunci să ni se dăruiască viată mie și poporului meu, după ruga mea.

Căci suntem vânduți noi, eu și poporul meu, spre ucidere, spre nimicire și pieire. De am fi vânduți ca să fim robi eu aș fi tăcut, deși vrăjmașul nu ar fi acoperit paguba regelui".

Și regele Artaxerxe a răspuns: "Cine este acela și unde este omul care a îndrăznit a gândi să facă așa?

Iar Estera a răspuns: "Asupritorul Și vrăjmașul este răutăciosul Aman!" și s-a cutremurat Aman înaintea regelui și a reginei.

Și s-a sculat regele de la ospăț plin de mânie și s-a dus în grădina palatului; iar Aman a rămas să roage pe regina Estera, pentru viața sa, căci vedea bine că regele hotărâse pieirea lui.

Când s-a întors regele din grădina palatului, Aman tocmai se aruncase pe patul pe care se afla Estera. Și a zis regele: "Vrei încă să și siluiești pe regină aici, în casa mea?" Acest cuvânt, ieșit din gura regelui, acoperi de tulburare fata lui Aman.

Atunci Harbona, unul din eunucii regelui, a zis: "Iată și spânzurătoarea pe care a pregătit-o Aman pentru Mardoheu, care a grăit de bine pe rege, stă la casa lui Aman, înaltă de cincizeci de coți". Iar regele a zis: "Spânzurați-l acolo!"

Și au spânzurat pe Aman în spânzurătoarea pregătită de el. Numai așa s-a potolit mânia regelui.