Cartea a treia a lui Ezdra
Capitolul 2
Domnind Cirus peste Perși, în anul întâi, ca să se împlinească cuvântul Domnului grăit prin gura lui Ieremia,
A ridicat Domnul duhul lui Cirus, regele Perșilor, și a vestit în tot regatul său prin grai și prin scrisori, zicând:
Aceasta zice regele Perșilor, Cirus: Pe mine Domnul lui Israel, Domnul cel Preaînalt m-a pus rege al lumii.
Și mi-a poruncit mie să zidesc Lui templu în Ierusalimul cel din Iuda.
Dacă este cineva dintre voi din neamul lui Iuda, Domnul lui să fie cu el, să se suie la Ierusalimul din Iudeea și să zidească iarăși templul Domnului lui Israel; căci Acesta este Domnul, Cel care locuiește în Ierusalim.
Drept aceea, câți locuiesc în partea locului, în ținutul acela, să-i ajute,
Cu aur și cu argint, cu dări, cu cai și cu vite împreună cu ceilalți, care la rugăciune sunt puși în templul Domnului din Ierusalim.
Și căpeteniile semințiilor lui Iuda și Veniamin, preoții și leviții, și toți cărora le-a trezit Domnul duhul, ca să se suie să zidească iarăși templul Domnului din Ierusalim,
Și cei din jurul lor au ajutat în toate cu argint și cu aur, cu cai, cu dobitoace și cu nenumărate daruri făcute de cei al căror duh fusese trezit.
Și regele Cirus a scos vasele sfinte ale Domnului pe care le adusese Nabucodonosor din Ierusalim și le așezase în templul lui.
Și scoțându-le, Cirus, regele Perșilor, le-a dat lui Mitridate, vistiernicul său.
Și prin acesta s-au dat în seama lui Șeșbațar, cârmuitorul Iudeii.
Și numărul acestora era: pahare de aur o mie, și pahare de argint o mie, cățui de argint douăzeci și nouă, năstrape de aur treizeci, de argint două mii patru sute zece, și alte vase o mie.
și toate vasele care s-au adus, de aur și de argint, cinci mii patru sute șaizeci și nouă:
Și au fost aduse de Șeșbațar în Ierusalim împreună cu cei întorși din robie din Babilon.
Iar în vremea domniei lui Artaxerxe, regele Perșilor, Bilșam și Mitridate, Tabeel și Rehum cârmuitorul, împreună cu Șimșai scriitorul și tovarășii lor care locuiau în Samaria și în alte locuri, au scris împotriva celor ce locuiesc în Ierusalim și în Iudeea o scrisoare iscălită:
"Regelui Artaxerxe, stăpânul: slugile tale, Rehum cronicarul și Șimșai scriitorul, și ceilalți din sfatul lor, și judecătorii cei din Cele-Siria și din Fenicia;
Cunoscut să fie acum domnului nostru, regele, că Evreii, suindu-se de la voi la noi, venind la Ierusalim, cetatea cea răzvrătită și vicleană, zidesc piețele și zidurile ei le repară, și pun temelia templului.
Deci, de se va zidi cetatea aceasta și se vor sfârși zidurile, bir nu vor suferi a da, ci și regilor vor sta împotrivă.
Și, fiindcă au început clădirea templului, am socotit că este bine să nu trecem aceasta cu vederea,
Ci să înștiințăm pe domnul nostru, regele, că, dacă vrei să cercetezi cu amănuntul cronicile părinților tăi,
Atunci vei afla în cronici însemnări despre acestea și vei cunoaște că cetatea aceasta era răzvrătită, tulburând regi și cetăți.
Și Evreii răzvrătiți încă din vremuri vechi urzesc răscoale, pentru care pricină și cetatea aceasta a fost pustiită.
Acum dar arătăm ție, stăpâne rege, că de se va zidi din nou cetatea aceasta și se vor ridica zidurile ei, nu te vei mai coborî în Cele-Siria și Fenicia".
Atunci a răspuns regele lui Rehum cronicarul și cârmuitorul, lui Bilșam și lui Șimșai scriitorul și celorlalți, care împreună cu ei se sfătuiesc și locuiesc în Samaria și în Siria și în Fenicia, cele scrise mai jos:
"Am citit scrisoarea ce mi-ați trimis; drept aceea am poruncit să se caute și s-a aflat că cetatea aceea este din veac împotrivitoare regilor;
Și că locuitorii au urzit răscoale și războaie în ea și că regi tari și cruzi au fost în Ierusalim, stăpânind și bir luând de la Cele-Siria și de la Fenicia.
Acum dar am poruncit să fie opriți oamenii aceia a zidi cetatea și să purtați de grijă ca să nu se mai întâmple nimic împotriva acestei porunci.
Și să nu meargă mai departe răutatea, ca regii să se tulbure".
Atunci, citindu-se cele scrise de regele Artaxerxe, Rehum și Șimșai scriitorul și cei ce se sfătuiau împreună cu ei, pornind în grabă la Ierusalim, cu cai și cu mulțime de luptă, au început a opri pe cei ce zideau.
Și a fost oprită zidirea locașului sfânt din Ierusalim până în al doilea an al domniei lui Darius, regele Perșilor.