Cartea întâi a macabeilor

Capitolul 4

Și a luat Gorgias cinci mii de pedestrași și o mie de călăreți aleși și oastea a pornit noaptea,

Ca să năvălească asupra taberei Evreilor și să-i lovească fără de veste. Și paznicii din cetate îi erau călăuze.

Și auzind Iuda, s-a sculat el și cei puternici, ca să lovească oștirea regelui cea din Emaus.

Că încă era risipită oștirea din tabără.

Și a venit Gorgias la tabăra Iudei noaptea și pe nimeni n-a aflat și i-a căutat în munți, că zicea: fug aceștia de noi.

Și odată cu ziua s-a ivit Iuda în câmp cu trei mii de bărbați, însă platoșe și săbii n-aveau, precum le era voia.

Și au văzut tabăra neamurilor tare și înarmată și călărime împrejurul ei și aceștia învățați la război.

Și a zis Iuda bărbaților care erau cu el: "Nu vă temeți de mulțimea lor și de năvălirea lor nu vă înfricoșați.

Aduceți-vă aminte cum au fost izbăviți părinții noștri la Marea Roșie, când i-a gonit Faraon cu putere multă.

Și acum să strigăm la cer, că doar se va milostivi spre noi, își va aduce aminte de legătura părinților noștri și va zdrobi oștirea aceasta astăzi înaintea noastră.

Și vor cunoaște toate neamurile că este mântuitor și izbăvitor pentru Israel".

Și au ridicat cei de alt neam ochii și i-au văzut venind înainte și au ieșit din tabără la război.

Și au trâmbițat cei care erau cu Iuda și s-au lovit și s-au surpat neamurile și au fugit la câmp; iar cei din urmă toți au căzut de sabie.

Și i-au gonit până la Ghezer și până la câmpiile Edomului și ale Azotului și ale Iamniei.

Și au căzut din aceia ca la trei mii de bărbați.

Și s-a întors Iuda și oștirea lui după izgonirea lor.

Și a zis către popor: Să nu râvniți prăzile, că războiul este în preajma noastră și Gorgias și oștirea lui se află în munte aproape de noi;

Ci împotriviți-vă acum cu tărie vrăjmașilor noștri și le faceți război și după aceea le veți lua prăzile cu îndrăzneală.

Și pe când grăia Iuda aceasta, s-a ivit o parte de oaste ieșind din munte.

Și a văzut înfrângerea și cum cei care erau cu Iuda au aprins tabăra, că fumul care se vedea arăta ce s-a făcut.

Și văzând ei acestea, s-au înfricoșat foarte, și văzând tabăra lui Iuda la câmp gata de război,

Au fugit toți în țara Filistenilor.

Și s-a întors Iuda să prade tabăra; și a luat aur mult și argint și iachint și porfiră și avuție mare.

Și întorcându-se, a lăudat și a binecuvântat pe Dumnezeul cerului, că este bun, că în veac este mila Lui.

Și s-a făcut mântuire lui Israel în ziua aceea.

Iar câți au scăpat din cei de alt neam, mergând, au spus lui Lisias toate câte s-au întâmplat.

Iar el, auzind, s-a tulburat și s-a mâhnit, că nu s-a făcut pentru Israel cele ce a voit el și nu s-a întâmplat cele ce i-a poruncit regele.

Iar în anul viitor a gătit Lisias șaizeci de mii de pedestrași aleși și cinci mii de călăreți, ca să bată Ierusalimul.

Și au venit în Edom și au tăbărât la Betțur, și a ieșit înaintea lor Iuda cu zece mii de bărbați.

Și văzând tabăra lor tare, s-au rugat zicând: "Bine ești cuvântat, Mântuitorul lui Israel, Cel care ai zdrobit pornirea celui puternic prin mâna robului Tău David și ai dat tabăra Filistenilor în mâinile lui Ionatan, fiul lui Saul, și a purtătorului de arme.

Închide tabăra aceasta în mâna poporului Tău Israel și să se rușineze cu pedestrimea și cu călărimea lor.

Dă-le spaimă și topește îndrăznirea puterii lor și să tremure de zdrobirea lor.

Doboară-i cu sabia celor care Te iubesc și să Te laude pe Tine cu cântări toți cei care știu numele Tău!"

Și s-au lovit unii cu alții, și au căzut din tabăra lui Lisias ca la vreo cinci mii de oameni sub ochii Iudeilor.

Și văzând Lisias înfrângerea ce s-a făcut taberei sale și îndrăznirea lui Iuda și că sunt gata sau a trăi, sau a muri vitejește, s-a. dus la Antiohia și a adunat străini și, înmulțind oștirea cea făcută, socotea iarăși să vină în Iudeea.

Și a zis Iuda și frații lui: Iată-i nimiciți pe vrăjmașii noștri. Să ne suim să curățăm sanctuarul și să-l înnoim.

Și s-a adunat toată oștirea și s-a suit în muntele Sionului.

Și a văzut locul sfânt pustiit, jertfelnicul pângărit, porțile arse și în curți răsărite tufe, ca într-o pădure sau ca într-un munte, și locuințele surpate.

Și și-au rupt hainele, s-au tânguit cu tânguire mare, și-au pus cenușă pe cap

Și au căzut cu fața la pământ și au trâmbițat cu trâmbițele și au strigat la cer.

Atunci a rânduit Iuda bărbați, ca să hărțuiască pe cei din cetate până ce va curăți templul.

Și a ales preoți fără de prihană, credincioși legii lui Dumnezeu.

Și au curățit sfintele și au dus pietrele necurăției la loc necurat.

Și s-au sfătuit pentru jertfelnicul arderii de tot cel pângărit, ce vor face cu el.

Și le-a venit sfat bun, ca să-l strice, ca nu cumva să le fie spre ocară, că l-au pângărit neamurile; și au stricat jertfelnicul.

Și au dus pietrele în muntele templului, în loc bun, până va veni proorocul, Ga să răspundă pentru ele.

Și au luat pietre întregi după lege și au zidit un jertfelnic nou, ca și cel mai dinainte.

Și au zidit templul și cele dinlăuntrul templului și curțile.

Și au făcut vase sfinte noi și au băgat sfeșnicul și jertfelnicul arderilor de tot și al tămâierilor și masa, în templul Domnului.

Și au tămâiat pe jertfelnic și au aprins lumânările cele de pe sfeșnic și luminau în templul Domnului.

Și au pus pe masă pâini și au întins vălul catapetesmei și au săvârșit toate lucrurile ce aveau de făcut.

Și au mâncat dimineața în douăzeci și cinci de zile ale lunii a noua, care este luna Chislev a anului o sută patruzeci și opt.

Și au adus jertfă după lege pe jertfelnicul arderilor de tot cel nou, pe care îl făcuseră.

Pe vremea și în ziua în care l-au pângărit pe el neamurile, intru aceea s-a înnoit cu cântări și cu alăute și cu harpe și cu chimvale.

Și a căzut tot poporul cu fața la pământ și s-a închinat și a binecuvântat pe Dumnezeul Cerului, Cel care i-a ajutat.

Și au făcut înnoirea jertfelnicului în opt zile și au adus arderi de tot cu veselie și au jertfit jertfă de pace și de laudă.

Și au împodobit fața templului Domnului cu cununi de aur și cu paveze și au înnoit porțile și chiliile și le-au pus uși.

Și sa făcut veselie mare întru popor și s-a șters ocara neamurilor.

Și au rânduit Iuda și frații lui și toată adunarea lui Israel, ca să se țină zilele înnoirii jertfelnicului în vremurile sale din an în an în opt zile, de la douăzeci și cinci ale lunii Chislev, cu veselie și cu bucurie.

Și au zidit în vremea aceea muntele Sionului împrejur cu zid înalt și cu turnuri tari, ca nu cumva neamurile să le calce, cum făcuseră mai înainte.

Și au rânduit acolo oștire să-l păzească. Apoi au întărit cu pază cetatea Betțur, ca să aibă poporul întărire dinspre Edom.