Cartea a treia a Regilor

Capitolul 19

Și a spus Ahab Izabelei. tot ce a făcut Ilie și cum a ucis pe toți proorocii cu sabia.

Atunci a trimis Izabela un vestitor la Ilie, ca să-i spună: "Dacă tu ești Ilie și eu Izabela, așa și așa să-mi facă dumnezeii, ba încă și mai mult, dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face cu viața ta la fel cum ai făcut și tu cu fiecare din ei!"

Când a auzit Ilie aceasta, s-a sculat și a plecat, să-și scape viața sa, și a venit la Beer-Șeba, care este în Iuda, și și-a lăsat ucenicul acolo,

Iar el s-a dus mai departe în pustiu, cale de o zi, și s-a așezat sub un ienupăr și își ruga moartea, zicând: "Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinții mei!"

Și s-a culcat și a adormit acolo sub ienupăr. Și iată un înger l-a atins și i-a zis: "Scoală de mănâncă și bea!"

Și a căutat Ilie și iată, la căpătâiul lui, o turtă coaptă în vatră și un urcior cu apă. Și a mâncat și a băut și a adormit iar.

Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară, s-a atins de el și a zis: "Scoată de mănâncă și bea, că lungă-ți este calea!"

Și s-a sculat Ilie și a mâncat și a bătut și întărindu-se cu acea mâncare, a mers patruzeci de zile și patruzeci de nopți, până la Horeb, muntele lui Dumnezeu.

Și a intrat acolo într-o peșteră și a rămas acolo. Și iată cuvântul Domnului a fost către el și i-a zis: "Ce faci aici, Ilie?"

Iar Ilie a zis: "Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale și pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur, dar caută să ia și sufletul meu!"

A zis Domnul: "Ieși și stai pe munte înaintea feței Domnului! Că iată Domnul va trece; și înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munții și va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur;

După cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin și acolo va fi Domnul".

Auzind aceasta, Ilie și-a acoperit fața cu mantia lui și a ieșit și a stat la gura peșterii. Și a fost către el un glas care i-a zis: "Ce faci aici, Ilie?"

Iar el a zis: "Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, că au părăsit fiii lui Israel legământul Tău, au dărâmat jertfelnicele Tale și pe proorocii Tăi i-au ucis cu sabia; numai eu singur am rămas, dar caută să ia și sufletul meu!"

Și a zis Domnul: "Mergi și întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc și, când vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael;

Pe Iehu, fiul lui Nimși, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Șafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău!

Cine va fugi de sabia lui Hazael, pe acela să-l omoare Iehu, iar cine va scăpa de sabia lui Iehu, pe acela să-l omoare Elisei.

Eu însă mi-am oprit dintre Israeliți șapte mii de bărbați; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat înaintea lui Baal și buzele tuturor acestora nu l-au sărutat!"

Atunci a plecat Ilie de acolo și a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arând; acesta avea douăsprezece perechi de boi la pluguri și la perechea a douăsprezecea era el însuși. Și Ilie a trecut pe lângă el aruncându-i mantia.

Atunci a lăsat Elisei boii și a alergat după Ilie, zicând: "Lasă-mă să merg să sărut pe tatăl și pe mama mea și voi veni după tine!" Iar el i-a zis: "Du-te și vino înapoi, că ce-am făcut e făcut!"

Plecând de la el, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat și, făcând foc cu plugul boilor, a fript carnea lor și au împărțit-o la oameni și au mâncat-o. Iar el s-a sculat și s-a dus după Ilie și a început să-i slujească.