Cartea a treia a Regilor

Capitolul 22

Au trecut trei ani fără război între Siria și Israel.

În al treilea an s-a dus Iosafat, regele Iudei, la regele lui Israel;

Și a zis regele lui Israel către slugile sale: "Știți voi, oare, că Ramotul Galaadului este al nostru, și noi tăcem de atâta vreme și nu-l scoatem din mâna regelui Siriei?"

Apoi a zis el lui Iosafat: "Vei merge și tu cu mine la război împotriva Ramot-Galaadului?" Iar Iosafat a zis către regele lui Israel: "Cum ești tu, așa sunt și eu; cum este poporul tău, așa este și poporul meu; cum sunt caii tăi, așa sunt și caii mei!"

Și a mai zis Iosafat, regele lui Iuda, către regele lui Israel: "Întreabă dar, astăzi, ce zice Domnul?"

Și a adunat regele lui Israel ca la patru sute de prooroci și le-a zis: "Să merg eu, oare, cu război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?" Și ei au zis: "Să mergi, că Domnul îl va da în mâinile regelui!"

Și a zis Iosafat: "Nu mai este oare aici vreun prooroc al Domnului, ca să întrebăm pe Domnul prin el?"

Și a zis regele lui Israel către Iosafat: "Mai este un om prin care se poate întreba Domnul, însă eu nu-l iubesc, căci nu proorocește de bine pentru mine, ci numai de rău; acesta e Miheia, fiul lui Imla". Și a zis Iosafat: "Nu vorbi așa, rege!"

Și a chemat regele lui Israel pe un famen și a zis: "Du-te repede după Miheia, fiul lui Imla!"

Apoi regele lui Israel și Iosafat, regale Iudei, s-au așezat fiecare în tronul său, îmbrăcați în haine domnești, pe locul dinaintea porții Samariei, și toți proorocii prooroceau înaintea lor.

Iar Sedechia, fiul lui Chenaana, și-a făcut niște coarne de fier și a zis: "Așa zice Domnul: cu acestea vei împunge pe Sirieni până ce vor muri".

Și toți proorocii au proorocit la fel, zicând: "Să te duci împotriva Ramot-Galaadului, că vei izbuti. Domnul îl va da în mina regelui".

Iar trimisul, care s-a dus să cheme pe Miheia, i-a grăit acestuia, zicând: "Iată toți proorocii proorocesc într-un glas de bine regelui; să fie dar și cuvântul tău asemenea cu cuvântul fiecăruia din ei".

Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul! Ce-mi va spune Domnul, aceea voi grăi!"

Apoi a venit el a rege și regale i-a zis: "Miheia, să mai mergem noi oare cu război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?" Și i-a zis acela: "Du-te, că vei izbuti. Domnul îl va da în mâna regelui!"

Și i-a zis regele: "Iar și iar te jur, ca să nu-mi grăiești nimic, decât ce este adevărat, în numele Domnului".

Și a zis el: "Iată, văd pe toți Israeliții împrăștiați prin munți, ca oile ce n-au păstor. Și a zis Domnul: Ei n-au domn, să se întoarcă fiecare cu pace la casa sa".

Atunci regele lui Israel a zis câtre Iosafat, regele Iudei: "Nu ți-am spus eu oare că el nu proorocește de bine pentru mine, ci numai de rău?"

Miheia însă a zis: "Nu este așa. Nu eu grăiesc; ascultă cuvântul Domnului. Nu este așa. Am văzut pe Domnul stând pe tronul Său, și toată oștirea cerească sta lângă El, la dreapta, și la stânga Lui".

Și a zis Domnul: "Cine ar îndupleca pe Ahab să meargă în Ramot-Galaad și să piară acolo?" Unul spunea una, și altul alta.

Atunci a ieșit un duh și a stat înaintea feței Domnului și a zis: "Eu îl voi ademeni". Domnul a zis: "Cum?"

Iar acela a zis: "Mă duc și mă fac duh mincinos în gura tuturor proorocilor lui". Domnul a zis: "Tu îl vei ademeni și vei face aceasta; du-te și fă cum ai zis!"

Și iată cum a îngăduit Domnul duhului celui mincinos să fie în gura tuturor acestor prooroci ai tăi; însă Domnul n-a grăit bine de tine!"

Atunci s-a apropiat Sedechia, fiul lui Chenaana, și, lovind pe Miheia peste obraz, a zis: "Cum? Au doară s-a depărtat Duhul Domnului de la mine, ca să grăiască prin tine?"

Iar Miheia a zis: "Iată, ai să vezi aceasta în ziua când vei fugi din cămară în cămară, ca să te ascunzi".

A zis regele lui Israel: "Luați pe Miheia și-l duceți la Amon, căpetenia cetății, și la Ioaș, fiul regelui,

Și spuneți: Așa zice regele: Aruncați-l în temniță și-l hrăniți numai cu puțină pâine și cu puțină apă, până ce mă voi întoarce biruitor".

Iar Miheia a zis: "Că ai să te întorci biruitor, aceasta n-a grăit-o Domnul prin mine". Apoi a zis: "Ascultați, toate popoarele!"

După aceea a purces regele lui Israel și Iosafat, regele Iudei, împreună asupra Ramot-Galaadului.

Și a zis regele lui Israel către Iosafat: "Eu îmi schimb hainele și intru în luptă, iar tu îmbracă-ți hainele de rege!" Și și-a schimbat hainele regele lui Israel și a intrat în luptă.

Regale sirian însă a poruncit celor treizeci și două de căpetenii ale carelor de război și a zis: "Să nu vă luptați nici cu mic, nici cu mare, ci numai eu regele lui Israel".

Căpeteniile carelor, văzând pe Iosafat, au crezut că acesta este cu adevărat regele lui Israel și s-au repezit asupra lui, ca să se lupte cu el. Iosafat însă a strigat.

Atunci căpeteniile carelor, văzând că nu este acesta regele lui Israel, s-au abătut de la el.

Iar un om și-a întins arcul și a lovit din întâmplare pe regele lui Israel într-o încheietură a platoșei, și acesta a zis cărăușului său: "Întoarce îndărăt și mă scoate din oaste, că sunt rănit".

Și s-a pornit luptă mare în acea zi și regele a stat În carul lui în fala Sirienilor toată ziua, iar seara a murit; și a curs sânge din rana sa pe podul carului.

Și la asfințitul soarelui s-a dat de veste la toată tabăra, zicând: "Să meargă fiecare la cetatea lui, fiecare la ținutul lui!"

Și murind regele, a fost dus și l-au înmormântat în Samaria.

Și au spălat carul lui în iazul Samariei; și câinii i-au lins sângele lui Ahab, iar desfrânatele s-au scăldat în spălătura acelui sânge, după cuvântul pe care l-a grăit Domnul.

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el și casa cea de fildeș pe care a făcut-o el și toate cetățile pe care el le-a zidit sunt scrise în cronica regilor lui Israel.

Adormind cu părinții săi, în locul lui Ahab s-a făcut rege Ohozia, fiul său.

Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în anul al patrulea al lui Ahab, regele lui Israel.

Când s-a făcut rege, Iosafat era ca da treizeci și cinci de ani și douăzeci și cinci de ani a domnit el în Ierusalim. Pe mama lui o chema Azuba și era fiica lui Șilhi.

El a umblat întru totul pe căile lui Asa, tatăl său și nu s-a abătut de la ele, săvârșind fapte plăcute înaintea ochilor Domnului. Numai înălțimile nu le-a desființat, căci poporul încă săvârșea jertfe și tămâieri pe înălțimi.

Iosafat a făcut pace cu regele lui Israel.

Celelalte fapte ale lui Iosafat și războaiele pe care le-a purtat sunt scrise în cronica regilor lui Iuda.

Și rămășița desfrânaților care mai rămăsese din zilele tatălui său Asa, a stârpit-o din țară.

În Idumeea pe atunci nu era rege, ci numai un locțiitor de rege.

Regele Iosafat a făcut și corăbii ca cele de Tarsis, ca să se ducă să aducă aur de la Ofir; dar n-au putut să ajungă, sfărâmându-se la Ețion Gheber.

Atunci a zis Ohozia, fiul lui Ahab, către Iosafat: "Să se ducă și slugile mele cu slugile tale cu corăbiile". Însă Iosafat n-a vrut.

Și a adormit cu părinții săi în cetatea lui David, strămoșul său, și a fost îngropat Iosafat cu ei, în cetatea lui David și în locul lui s-a făcut rege Ioram, fiul său.

Ohozia, fiul lui Ahab, s-a făcut rege peste Israel în Samaria în anul al șaptesprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei; Și a domnit peste Israel în Samaria doi ani.

El a săvârșit fapte urâte înaintea ochilor Domnului și a umblat pe căile tatălui său și pe căile mamei sale și pe căile lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel la păcat;

Căci a slujit lui Baal și i s-a închinat lui și a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum făcuse și tatăl său.