Facerea (Geneza)

Capitolul 11

ÃŽn vremea aceea era în tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți.

Purcezând de la răsărit, oamenii au găsit în țara Senaar un șes și au descălecat acolo.

Apoi au zis unul către altul: "Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!" Și au folosit cărămida în loc de piatră, iar smoala în loc de var.

Și au zis iarăși: "Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vârf să ajungă la cer și să ne facem faimă înainte de a ne împrăștia pe fața a tot pământul!"

Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor.

Și a zis Domnul: "Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au pus în gând să facă.

Haidem, dar, să Ne pogorâm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul".

Și i-a împrăștiat Domnul de acolo în tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul.

De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului.

Iată acum istoria vieții neamului lui Sem: Sem era de o sută de ani, când i s-a născut Arfaxad, la doi ani după potop.

După nașterea lui Arfaxad, Sem a mai trăit cinci sute de ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Arfaxad a trăit o sută treizeci și cinci de ani și atunci i s-a născut Cainan. După nașterea lui Cainan, Arfaxad a mai trăit trei sute treizeci de ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Cainan a trăit o sută treizeci de ani și atunci i s-a născut Șelah. După nașterea lui Șelah, Cainan a mai trăit trei sute treizeci de ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Șelah a trăit o sută treizeci de ani și atunci i s-a născut Eber.

Iar după nașterea lui Eber, Șelah a mai trăit trei sute treizeci de ani, și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Eber a trăit o sută treizeci și patru de ani și atunci i s-a născut Peleg.

Iar după nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit trei sute șaptezeci de ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Peleg a trăit o sută treizeci de ani și atunci i s-a născut Ragav.

Iar după nașterea lui Ragav, Peleg a mai trăit două sute nouă ani, și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Ragav a trăit o sută treizeci și doi de ani și atunci i s-a născut Serug.

Iar după nașterea lui Serug, Ragav a mai trăit două sute șapte ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Serug a trăit o sută treizeci de ani și atunci i s-a născut Nahor.

Iar după nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Nahor a trăit șaptezeci și nouă de ani și atunci i s-a născut Terah.

Iar după nașterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută două zeci și cinci de ani și a născut fii și fiice și apoi a murit.

Terah a trăit șaptezeci de ani și atunci i s-au născut Avram, Nahor și Haran.

Iar spița neamului lui Terah este aceasta: lui Terah i s-au născut Avram, Nahor și Haran; lui Haran i s-a născut Lot.

Și a murit Haran înainte de Terah, tatăl său, în pământul de naștere, în Urul Caldeii.

Iar Avram și Nahor și-au luat femei; numele femeii lui Avram era Sarai, iar numele femeii lui Nahor era Milca, fata lui Haran, tatăl Milcăi și al Iscăi.

Sarai însă era stearpă și nu năștea copii.

Și a luat Terah pe Avram, fiul său, și pe Lot, fiul lui Haran și nepotul său, și pe Sarai, nora sa, și femeia lui Avram, fiul său, și a plecat cu ei din Urul Caldeii, ca să meargă până în țara Canaanului; dar au mers până la Haran și s-au așezat acolo.

De toate, zilele vieții lui Terah în pământul Haran au fost două sute cinci ani. Și a murit Terah în Haran.