Cartea întâia a Regilor
Capitolul 23
Atunci i s-a vestit lui David și i s-a spus: "Iată Filistenii au năvălit în Cheila și pradă ariile".
Și a întrebat David pe Domnul, zicând: "Să merg oare să lovesc pe acești Filisteni?" Iar Domnul a răspuns lui David: "Mergi, lovește pe Filisteni și izbăvește Cheila!"
Dar cei ce erau cu David i-au zis: "Iată noi ne temem aici în Iuda. Cum dar să mergem în Cheila contra taberelor filistene? Vrei să cădem pradă Filistenilor?"
Atunci David a întrebat din nou pe Domnul și Domnul i-a răspuns și i-a zis: "Scoală și mergi la Cheila, căci Eu am să dau pe Filisteni în mâinile tale".
Și s-a dus David cu oamenii săi la Cheila, de s-a luptat cu Filistenii, le-a luat vitele, le-a pricinuit înfrângere mare și a salvat David pe locuitorii din Cheila.
Când Abiatar, fiul lui Ahimelec, a fugit la David și apoi s-a dus cu el la Cheila, a adus cu sine și efodul.
Atunci s-a spus lui Saul că David a mers la Cheila; iar Saul a zis: "Dumnezeu l-a dat în mâinile mele, căci a intrat în cetate și s-a închis cu porii și cu zăvoare".
Și a chemat Saul tot poporul la război, ca să meargă la Cheila să împresoare pe David și pe oamenii lui.
Când însă David a aflat că Saul i-a pus gând rău, a zis preotului Abiatar: "Adu efodul Domnului!"
Apoi David a adăugat: "Doamne, Dumnezeul lui Israel, robul Tău a aflat că Saul vrea să vină la Cheila să dărâme cetatea din pricina mea.
Mă vor da locuitorii din Cheila pe mâinile lui și va veni Saul aici, cum a auzit robul Tău? Doamne Dumnezeul lui Israel, descoperă aceasta robului Tău". Iar Domnul a zis: "Va veni!"
Și a zis David: "Mă vor da locuitorii din Cheila pe mine și oamenii mei în mâinile lui Saul?" Și a zis Domnul: "Te vor da!"
Atunci s-a ridicat David și oamenii lui ca la șase sute de inși, au ieșit din Cheila și s-au dus unde au putut. Lui Saul însă i s-a spus că David a fugit din Cheila și atunci el și-a schimbat planul.
Iar David a petrecut prin pustiu în locuri nestrăbătute și apoi pe un munte din pustiul Zif. Saul îl căuta în toate zilele, dar Dumnezeu nu l-a dat în mâinile lui.
David văzuse că Saul a ieșit să caute sufletul lui, dar el se afla într-o pădure din pustiul Zif.
Atunci s-a sculat Ionatan, fiul lui Saul, a venit la David în pădure și l-a întărit cu nădejdea în Dumnezeu,
Zicându-i: "Nu te teme, căci nu te va găsi mâna tatălui meu Saul și tu vei împărăți peste Israel, iar eu voi fi al doilea după tine; Saul, tatăl meu, știe aceasta".
Și au încheiat ei între ei legământ înaintea feței Domnului. Apoi Ionatan s-a întors la casa sa, iar David a rămas în pădure.
Atunci au venit Zifeii la Saul în Ghibeea și au zis: "Iată David stă ascuns la noi prin locuri nestrăbătute, în pădure, pe muntele Hachila, care vine la dreapta Ieșimonului.
Așadar, o, rege, mergi după dorința sufletului tău, iar treaba noastră va fi să-l dăm în mâinile regelui".
Saul însă le-a zis: "Binecuvântați să fiți voi la Domnul, că ați avut milă de mine.
Mergeți și vă mai încredințați încă; cercetați și vedeți locul lui, pe unde îi calcă piciorul și cine l-a văzut acolo, căci mie mi se spune că este foarte șiret.
Cercetați și aflați toate ascunzișurile în care se dosește; apoi întoarceți-vă la mine cu știri amănunțite și eu voi merge cu voi, de este în acea țară; îl voi căuta în toate miile lui Iuda".
S-au sculat deci aceia și s-au dus la Zif, înainte de Saul. David însă și oamenii lui erau în pustia Maon, în șes, la dreapta Ieșimonului.
Și a plecat Saul cu oamenii săi să-l caute, dar David a fost vestit de aceasta și a trecut spre stâncă, rămânând în pustia Maon. De aceasta a auzit și Saul și a alergat după David în pustia Maon:
Saul mergea pe o coastă a muntelui, iar David cu oamenii săi se afla pe cealaltă coastă a muntelui. Când David grăbea să se depărteze de Saul, iar Saul cu oamenii lui se sileau să împresoare pe David și pe oamenii lui, ca să-i prindă,
Atunci a venit la Saul un crainic și a zis: "Grăbește și vino, că Filistenii au intrat în țară". Atunci s-a întors Saul din urmărirea lui David și s-a dus în întâmpinarea Filistenilor, din care pricină s-a și numit locul acela: Sela-Hamahlecot (Stânca împărțirii).