Cartea a doua a Regilor

Capitolul 21

În zilele lui David a fost foamete în țară trei ani, unul după altul. Și a întrebat David pe Domnul și Domnul a zis: "Aceasta este din pricina lui Saul și a casei lui cea însetată de sânge, pentru că el a ucis pe Ghibeoniți".

Atunci regele a chemat pe Ghibeoniți și a vorbit eu ei. Ghibeoniții însă nu erau din fiii lui Israel, ci rămășițe din Amorei, și Israeliții le făcuseră jurământ, dar Saul a voit să-i piardă din râvnă pentru fiii lui Israel și ai lui Iuda.

Ce să fac pentru voi, a zis David către Ghibeoniți, și cu ce să vă împac, ca să binecuvântați moștenirea Domnului?

"Nouă nu ne trebuie nici aur, nici argint de la Saul sau de la casa lui, au răspuns Ghibeoniții, și nici nu trebuie să se ucidă cineva din Israel". "Atunci ce voiți să fac eu pentru voi?" a întrebat din nou David.

"Fiindcă acel om, au răspuns ei regelui, ne-a măcelărit și a vrut să ne stârpească astfel ca să nu mai fim nici unul în ținuturile lui Israel,

De aceea, dă-ne din urmașii acelui om șapte bărbați și noi îi vom spânzura, înaintea Domnului în Ghibeea lui Saul, alesul Domnului". "Vă voi da!", a zis regele.

Dar regele a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul pe numele Domnului, care era între ei, între David și Ionatan, fiul lui Saul.

A luat însă regele pe cei doi fii pe care Rițpa, fiica lui Aia, îi născuse lui Saul, Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii pe care Merob, fiica lui Saul, îi născuse lui Adriel, fiul lui Barzilai din Mehola,

și i-a dat în mâinile Ghibeoniților; iar aceștia i-au spânzurat, pe munte, înaintea Domnului; și au pierit toți șapte împreună. Ei au fost uciși în cele dintâi zile ale secerișului orzului.

Atunci Rițpa, fiica lui Aia, a luat sac și l-a întins pe stâncă în chip de cort și a șezut de la începutul secerișului până a dat Dumnezeu ploaie din cer și n-a lăsat să se atingă de ei ziua păsările cerului și noaptea fiarele câmpului.

Și i s-a spus lui David ce a făcut Rițpa; fiica lui Aia, concubina lui Saul.

Atunci David s-a dus și a luat oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul lui, de la locuitorii din Iabeșul Galaadului, pe care aceștia le luaseră pe ascuns din piața Bet-Sanului, unde fuseseră spânzurate de Filisteni, când Filistenii uciseseră pe Saul pe muntele Ghilboa.

Și a strămutat el de acolo oasele lui Saul și oasele lui Ionatan, fiul lui, și a adunat și oasele celor ce fuseseră spânzurați;

Și a îngropat oasele lui Saul și ale lui Ionatan, fiul lui, și oasele celor spânzurați în ținutul lui Veniamin, la Țela, în mormântul lui Chiș, tatăl lui Saul. Și s-a făcut tot ce a poruncit regele. ți după aceea S-a milostivit Domnul asupra țării.

Dar din nou s-a pornit război între Filisteni și Israeliți. Și a ieșit David împreună cu slugile lui și au luptat cu Filistenii. David însă a obosit.

Atunci Ișbi-Benob, unul din urmașii lui Rafa, a cărui suliță era de trei sute de sicli de aramă, și care era încins cu sabie nouă, a vrut să lovească pe David;

Dar i-a ajutat lui David Abișai, fiul Țeruiei, și a scăpat Abișai pe David și a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci oamenii lui David s-au jurat și au zis: "Tu să nu mai ieși cu noi la război, ca să nu se stingă făclia în Israel".

După aceea a fost din nou război cu Filistenii la Gob. Atunci Sibecai Hușatitul a ucis pe Saf, unul din urmașii lui Rafa.

Și a mai fost o altă bătălie la Gob cu Filistenii. Atunci Elhanan, fiul lui Iaare Oreghim din Betleem, a ucis pe Goliat din Gat, a cărui coadă de suliță era ca un sul de la războiul de țesut.

Și a mai fost încă o bătălie în Gat. Și era acolo un om înalt, care avea câte șase degete la mână și la picioare, în total deci douăzeci și patru, tot din urmașii lui Rafa.

Acesta hulea pe Israeliți, dar l-a ucis Ionatan, fiul lui Șama, fratele lui David.

Toți acești patru oameni erau din neamul lui Rafa, din Gat, și au căzut de mâna lui David și a slugilor lui.