Cartea a doua a Regilor

Capitolul 6

După aceea a adunat David din nou pe toți aleșii săi din Israel, ca la treizeci de mii.

Și, David, cu tot poporul care era cu el, a pornit la Baalat în Iuda, ca să aducă chivotul Domnului, asupra căruia este chemat numele Domnului Savaot Cel ce șade pe heruvimi.

Și punând chivotul Domnului într-un car nou, l-au scos din casa lui Aminadab; iar fiii lui Aminadab, Uza și Ahio, duceau carul cel nou.

Și l-au adus cu chivotul Domnului din casa lui Aminadab cea de pe deal și Ahio mergea înaintea chivotului Domnului.

Iar David și toți fiii lui Israel cântau înaintea Domnului din tot felul de instrumente muzicale de lemn de chiparos, din harpe, din psaltire, din timpane, din fluiere și din chimvale.

Când însă au ajuns la aria lui Nachon, Uza și-a întins mâinile sale spre chivotul Domnului ca să-l sprijine, și s-a apucat de el, căci boii erau gata să-l răstoarne.

Domnul însă s-a mâniat pe Uza și l-a lovit Dumnezeu chiar acolo pentru îndrăzneala lui și a murit el acolo lingă chivotul Domnului.

Atunci s-a întristat David că a lovit Domnul pe Uza și locul acesta și până astăzi se cheamă Perei-Uza.

Și s-a temut David în ziua aceea de Domnul și a zis: "Cum va intra chivotul Domnului la mine?"

Și n-a voit David să ducă chivotul Domnului la sine, în cetatea lui David, ci l-au întors în casa lui Obed-Edom Gateanul.

Și a rămas chivotul Domnului în casa lui Obed-Edom Gateanul trei luni și a binecuvântat Domnul pe Obed-Edom și toată casa lui.

Iar când i s-a spus regelui David și i s-a zis: "Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom și toate câte erau ale lui pentru chivotul Domnului", atunci s-a dus David și a adus cu alai chivotul Domnului din casa lui Obed-Edom în cetatea lui David.

Dar când cei ce duceau chivotul Domnului făceau câte șase pași, el aducea jertfă un vițel și un berbec.

Și David dănțuia cât putea înaintea Domnului și era îmbrăcat cu efod de in.

Așa a adus David și tot poporul chivotul Domnului cu strigăte și cu sunete de trâmbiță.

Iar când a intrat chivotul Domnului în cetatea lui David, Micol, fiica lui Saul, se uita pe fereastră și, văzând pe regele David sărind și jucând înaintea Domnului, l-a disprețuit în inima sa.

Și au dus chivotul Domnului și l-au pus la locul lui, în mijlocul cortului, pe care-l făcuse pentru el David; apoi David a adus arderi de tot înaintea Domnului și jertfe de împăcare.

Iar dacă a isprăvit David de adus arderile de tot și jertfele de împăcare, a binecuvântat poporul în numele Domnului Savaot.

Și a împărțit la tot poporul, la toată mulțimea lui Israel de la Dan până la Beer-Șeba, fiecăruia, atât bărbaților cât și femeilor, câte o pâine și câte o bucată de carne friptă și câte o turtă. Și s-a dus tot poporul, mergând fiecare la casa sa.

Dar când s-a întors David ca să binecuvânteze casa sa, atunci Micol, fiica lui Saul, i-a ieșit întru întâmpinare și i-a zis: "Câtă cinste și-a făcut azi regele lui Israel, descoperindu-se înaintea ochilor roabelor și robilor săi, cum se descoperă un om de nimic".

"Înaintea Domnului voi juca, a zis David către Micol; binecuvântat este Domnul, Cel ce m-a ales pe mine în locul tatălui tău și a casei lui întregi, întărindu-mă cârmuitor al poporului Domnului, Israel; cânta-voi și voi juca înaintea Domnului.

Și încă și mai mult mă voi înjosi și voi fi încă și mai mic în ochii tăi, iar înaintea slujnicilor de care grăiești tu, voi fi în cinste".

Și Micol, fiica lui Saul, n-a avut copii până în ziua morții ei.