Pildele lui Solomon
Capitolul 25
Și acestea sunt pildele lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda.
Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul.
Precum înălțimea cerului și adâncul pământului sunt lucruri nepătrunse, tot așa și inima regilor.
Curăță argintul de zgură și turnătorul va face din el un vas ales.
Dă la o parte pe cel fără de lege din fața mai-marelui și tronul lui se va întări prin dreptate.
Nu te făli înaintea cârmuitorului și nu sta în locul hotărât pentru cei mari,
Căci mai degrabă să ți se zică: "Suie aici!" decât să te umilească în fața stăpânului. Ceea ce au văzut ochii tăi,
Nu aduce grabnic spre dispută, căci ce ai să faci după aceea când aproapele tău te va da de rușine?
Ceartă-te cu aproapele tău, dar taina altuia să nu o dai pe față,
Ca nu cumva cel ce o aude să nu te defaime și să nu dărâme (pentru totdeauna) faima ta.
Ca merele de aur pe poliți de argint, așa este cuvântul spus la locul lui.
Inel de aur și podoabe de aur de mult preț este povățuitorul înțelept la urechea ascultătoare.
Precum este răcoarea zăpezii în vremea secerișului, așa este solul credincios pentru cei ce-l trimit; el bucură sufletul stăpânului său.
Precum sunt norii și vântul fără ploaie, așa este omul care se laudă cu darul pe care niciodată nu-l dă.
Prin răbdare se poate îndupleca un om mânios și o limbă dulce înmoaie oase.
Dacă ai găsit miere, mănâncă atât cit îți trebuie, ca nu cumva să te saturi și s-o verși.
Pune rar piciorul în casa prietenului tău, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.
Un ciocan, o sabie și o săgeată ascuțită este omul care dă mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său.
Dinte rău și picior șovăitor este cel fără credință în vreme de nevoie.
Ca atunci când dezbraci haina ne vreme friguroasă, sau torni oțet pe silitră, așa este cântarea pentru o inimă întristată.
De flămânzește vrăjmașul tău, dă-i să mănânce pâine și dacă însetează, adapă-l eu apă,
Că numai așa îi îngrămădești cărbuni aprinși pe capul lui și Domnul îți v a răsplăti ție.
Vântul de la miazănoapte aduce ploaie și limba clevetitoare aduce o față mâhnită.
Mai bine să sălășluiești într-un colț de acoperiș, decât să trăiești cu o femeie certăreață într-o casă mare.
Precum e apa rece pentru un suflet însetat, așa e vestea bună dintr-o țară depărtată.
Ca un izvor tulbure și stricat, așa este dreptul care șovăie în fața celui nelegiuit.
Precum celui care mănâncă multă miere nu-i merge bine, tot așa și celui care se lasă copleșit de cuvinte de laudă.
Asemenea unei cetăți cu o spărtură și fără zid, așa este omul căruia îi lipsește stăpânirea de sine.