Pildele lui Solomon
Capitolul 30
Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache din Massa. Acest om a zis: "Sunt ostenit, Dumnezeule, sunt obosit, Doamne, sunt sleit de puteri!
Căci sunt tare prost, ca să mă pot socoti ca om și nu am pricepere (care ar putea să fie vrednică) de un om.
Nici n-am învățat înțelepciunea și nici știința celor sfinți nu o cunosc.
Cine s-a suit în ceruri și iarăși s-a pogorât, cine a adunat vântul în mâinile lui? Cine a legat apele în haina lui? Cine a întărit toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său? Spune dacă știi!
Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lămurite, scut este El pentru cei ce caută la El scăparea.
Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te tragă la socoteală și să fii găsit de minciună!
Două lucruri cer de la Tine, nu mă respinge înainte de a muri:
Prefăcătoria și cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie și bogăție nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuință,
Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine și să zic: "Cine este Domnul?" Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat și să defaim numele Dumnezeului meu.
Nu grăi de rău pe slugă la stăpânul său, ca nu cumva să te blesteme și să te silească să-ți ceri iertare.
Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său și nu binecuvântează pe maica sa;
Un neam căruia i se pare că e fără prihană în ochii lui și care nu este curățit de necurăția lui;
Un neam... O, cum ridică ochii lui sus și cit se înalță de sus genele lui!
Un neam ai cărui dinți sunt ca săbiile și ai căror colți sunt cuțite, ca să mănânce pe cei sărmani de pe pământ și pe cei săraci dintre oameni.
Lipitoarea are două fiice care zic: "Dă-mi, dă-mi!" Trei lucruri nu se pot sătura, ba și al patrulea care nu zice niciodată: "Destul!" și anume:
Locuința morților, pântecele sterp, pământul care nu e sătul de apă și focul care nu zice niciodată: "Destul!"
Ochiul care își bate joc de părintele său și nu ia în seamă ascultarea (ce este dator) maicii sale, să-l scoată corbii care sălășluiesc lingă un curs de apă, iar puii de vultur să-l mănânce.
Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot pricepe:
Calea vulturului pe cer, urma șarpelui pe stâncă, mersul corăbiei în mijlocul mării și calea omului la o fecioară.
Așa este purtarea unei femei desfrânate: ea mănâncă și își șterge gura și zice: "N-am făcut nimic rău"
Pentru trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar pentru patru nu poate să rabde:
Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satură de pâine,
Pentru o femeie disprețuită când ea se mărită și pentru o slugă care moștenește pe stăpâna sa.
Patru sunt animalele cele mai mici de pe pământ și care sunt cele mai înțelepte:
Furnicile, neam fără putere, care își agonisesc vara hrana lor;
Dihorii, neam slab, care-și clădesc în stânci locașul lor;
Lăcustele care nu au rege și totuși ies toate în stoluri;
Șopârla care se poate prinde cu mâna și care pătrunde în palatele regilor.
Trei ființe au înfățișare frumoasă, ba patru, care au un mers măreț:
Leul, viteazul printre dobitoace, care nu dă înapoi în fața nimănui;
Cocoșul cel ager, țapul și regele căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
De ești așa de nebun ca să te lași mânat de mânie, bate-te cu mâna peste gură.
Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să țâșnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.