Cartea a doua Paralipomena (a doua a Cronicilor)

Capitolul 13

Abia a început să domnească peste Iuda în anul al optsprezecelea al domniei lui Ieroboam.

Și a domnit trei ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Maaca și era fiica lui Uriel din Ghibea și a fost război și între Abia și Ieroboam.

Abia a început războiul cu o armată numai de oameni viteji, adică de patru sute de mii de oameni aleși. Iar Ieroboam a ieșit împotriva lui la luptă cu opt sute de mii de oameni, tot numai oameni aleși și viteji.

Abia cu armata sa s-a așezat pe vârfui muntelui Țemaraim, unul dintre munții lui Efraim și a zis: "Ascultați-mă, Ieroboame și voi toți Israeliții.

Nu știți voi, oare, că Domnul Dumnezeul lui Israel a dat lui David domnia peste Israel în veci, lui și fiilor lui, prin legământ veșnic?

Dar s-a sculat Ieroboam, fiul lui Nabat, care era rob la Solomon, fiul lui David, și s-a răzvrătit împotriva stăpânului său.

Atunci s-au strâns împrejurul lui oameni netrebnici, oameni înrăiți și s-au îndârjit împotriva lui Roboam, fiul lui Solomon; iar Roboam era tânăr și cu inima fricoasă și n-a putut să li se împotrivească.

Voi și acum ziceți că puteți să vă împotriviți regatului Domnului, care se află în mina fiilor lui David, pentru că sunteți o mulțime mare de popor și aveți viței de aur, pe care vi i-a făcut Ieroboam, ca dumnezei.

N-ați izgonit voi oare pe preoții Domnului, pe fiii lui Aaron și pe leviți, și nu v-ați făcut voi oare singuri preoți după pilda popoarelor din celelalte țări? La voi, oricine vine să se curățească cu un vițel și cu șapte berbeci, se face preot celui ce nu este dumnezeu.

Iar la noi Domnul este Dumnezeul nostru; noi nu L-am părăsit și slujbele cele către Domnul le fac preoții, care sunt dintre fiii lui Aaron și leviții, care sunt la slujba de strajă.

Ei fac să se ridice în fiecare dimineață și în fiecare seară fum de arderi de tot către Domnul, cum și fum de tămâieri bine mirositoare; și așează în rânduri pâinile punerii înainte pe masa cea curată și aprind policandrele cele de aur și candelele lui, ca să ardă în fiecare seară, pentru că noi păzim legea Domnului Dumnezeului nostru, iar voi L-ați părăsit.

Și iată, noi avem în fruntea noastră pe Dumnezeu și pe preoții Lui și trâmbițele cele răsunătoare, ca să răsune cu vuiet mare împotriva voastră. Fii ai lui Israel, să nu vă luptați cu Domnul Dumnezeul părinților voștri, că nu veți avea nici un spor".

Dar Ieroboam a trimis o ceată mare de oameni care stau la pândă, să învăluiască pe Iuda și să le cadă în spate, așa că ei se aflau în fața lui Iuda, iar cei de la pândă în spatele lui.

Dar Iudeii au prins de veste aceasta și au început lupta și în față și în spate și au strigat către Domnul, iar preoții au trâmbițat din trâmbițe.

Atunci au ridicat Iudeii strigăt mare. Dar când Iudeii au ridicat strigătul, Dumnezeu a lovit pe Ieroboam și pe toți Israeliții în fața lui Abia și a lui Iuda.

Și au fugit fiii lui Israel din fața celor din Iuda și Dumnezeu i-a dat în mâinile lor.

Iar Abia dimpreună cu poporul lui le-a dat o lovitură puternică și au căzut morți din Israel cinci sute de mii de oameni aleși.

Atunci s-au smerit fiii lui Israel, iar fiii lui Iuda s-au făcut puternici, pentru că au nădăjduit în Domnul Dumnezeul părinților lor.

Abia l-a fugărit din urmă pe Ieroboam și i-a luat cetățile Betelul cu satele lui, Ieșana cu satele ei și Efronul cu satele lui.

După aceea Ieroboam n-a mai avut putere să se împotrivească în toate zilele lui Abia. Și l-a lovit Domnul și a murit.

Iar Abia s-a întărit. El și-a luat paisprezece femei și a născut cu ele douăzeci și doi de băieți și șaisprezece fete.

Celelalte fapte ale lui Abia, purtările sale și vorbele sale sunt scrise în amintirile lui Ido proorocul.