Cartea a doua Paralipomena (a doua a Cronicilor)

Capitolul 33

Manase era de doisprezece ani când s-a făcut rege și a domnit cincizeci și cinci de ani în Ierusalim.

Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului, umblând după urâciunile popoarelor izgonite de Domnul din fața fiilor lui Israel.

Căci a făcut din nou locurile înalte pe care le sfărâmase Iezechia, tatăl său, și a așezat jertfelnice pentru baali, a făcut Așere, s-a închinat la toată oștirea cerească și i-a slujit;

A făcut jertfelnice și în templul Domnului, despre care Domnul zisese: "În Ierusalim va fi numele Meu în veci";

A zidit jertfelnice pentru toată oștirea cerească în amândouă curțile templului Domnului.

Tot el a trecut prin foc pe fiii săi în valea Ben-Hinom și a făcut vrăjitorie, farmece și magie; a adus oameni care chemau duhurile morților și fermecători; și a înmulțit relele împotriva Domnului, mâniindu-L.

Apoi a făcut un idol cioplit și l-a așezat în templul lui Dumnezeu, deși Dumnezeu grăise către David și către Solomon, fiul lui: "În templul acesta și în Ierusalimul pe care l-am ales dintre toate semințiile lui Israel, îmi voi pune numele Meu în veac;

Mai mult, nu voi îngădui ca piciorul lui Israel să pășească afară din pământul acesta, pe care l-am dat părinților lor, numai dacă ei vor fi stăruitori în a face tot ce le-am spus, după toată legea, rânduielile și poruncile date prin Moise".

Însă Manase a dus pe Iuda și pe locuitorii Ierusalimului la atâta rătăcire, încât ei au săvârșit mai rău decât acele popoare pe care Domnul le stârpise din fața fiilor lui Israel.

De aceea a grăit Domnul lui Manase și poporului său, dar ei n-au ascultat.

De aceea a adus Domnul peste ei pe căpeteniile armatei regelui Asiriei, care l-au prins pe Manase cu arcanul și l-au legat cu cătușe de fier și l-au dus la Babilon.

Și în strâmtorarea sa, el a căutat fața Domnului Dumnezeului său și s-a smerit foarte înaintea Dumnezeului părinților săi.

Iar dacă s-a rugat, Dumnezeu l-a auzit și i-a ascultat rugăciunea lui și l-a adus înapoi la Ierusalim, în regatul său. Și a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeul cel adevărat.

După aceea a zidit el zidul cel din afară al cetății lui David, în partea de apus a Ghihonului, pe vale și până la poarta peștilor, a înconjurat Ofelul, l-a făcut înalt și a așezat căpetenii de oaste prin toate cetățile întărite ale lui Iuda.

Apoi a doborât pe dumnezeii cei străini și idolul cel din templul Domnului și toate capiștele pe care le zidise pe muntele templului Domnului și în Ierusalim le-a aruncat afară din cetate.

A făcut la loc jertfelnicul Domnului și a adus pe el jertfe de împăcare și de laudă iar lui Iuda i-a spus să slujească Domnului Dumnezeului lui Israel.

Poporul mai aducea jertfe pe locurile înalte, dar numai pentru Domnul Dumnezeul său.

Celelalte fapte ale lui Manase și rugăciunea lui către Dumnezeul său și cuvintele văzătorilor, care i s-au grăit în numele Domnului Dumnezeului lui Israel, se găsesc scrise în istoria regilor lui Israel.

Și rugăciunea lui și cum l-a ascultat pe el Dumnezeu și toate păcatele lui și fărădelegile lui și locurile în care el a zidit locuri înalte și a așezat chipurile Astartei și idolii, înainte de a se smeri, se găsesc scrise în istoria lui Hozai.

Apoi a răposat Manase cu părinții săi și l-au îngropat în grădina casei lui, iar în locul lui s-a făcut rege Amon, fiul său.

Amon era de douăzeci și doi de ani când s-a făcut rege și a domnit doi ani în Ierusalim.

Și a făcut el lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului, precum făcuse și Manase, tatăl său; căci a adus jertfe la toate chipurile cioplite, pe care le făcuse Manase, tatăl său, și le-a slujit.

Dar el nu s-a smerit înaintea feței Domnului, cum s-a smerit Manase, tatăl său; dimpotrivă, Amon și-a înmulțit păcatele sale.

Și au uneltit slugile lui împotriva lui și l-au omorât în casa sa.

Însă poporul țării a omorât pe toți care uneltiseră împotriva regelui Amon. Și în locul lui poporul țării a făcut rege pe Iosia, fiul său.