Cartea a patra a Regilor
Capitolul 23
Atunci a trimis regele să fie chemați toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului.
Apoi s-a dus regele în templul Domnului și toți Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului au mers cu el, și preoții și proorocii și tot poporul de la mic până la mare și au citit în auzul lor toate cuvintele cărții legământului, ce s-a găsit în templul Domnului.
După aceea a stat regele pe un loc înalt și a încheiat înaintea Domnului legământ ca să urmeze Domnului și să păzească poruncile Lui, descoperirile Lui și legiuirile Lui cu toată inima sa și cu tot sufletul, ca să împlinească cuvintele legământului acestuia, scrise în cartea aceasta.
Apoi regele a poruncit lui Hilchia arhiereul, preoților de mâna a doua și celor ce stăteau de strajă la prag, să scoată din templul Domnului toate lucrurile făcute pentru Baal, pentru Astarte și pentru toată oștirea cerului și să le ardă afară din Ierusalim, în valea Chedronului, iar cenușa lor să o ducă la Betel.
A izgonit după aceea pe preoții idolilor pe care-i puseseră regii Iudei, ca să facă tămâieri pe înălțimi, în cetățile Iudei și în împrejurimile Ierusalimului, și care tămâiau pe Baal, soarele, luna, stelele și toată oștirea cerului.
Atunci au scos Așera din templul Domnului afară din Ierusalim, la pârâul Chedron, au ars-o la pârâul Chedron și au făcut-o praf; și praful l-au aruncat asupra cimitirului obștesc al poporului.
Apoi au dărâmat casele de desfrâu care se aflau lângă templul Domnului, unde femeile țineau veșminte pentru Astarte;
Au scos pe toți slujitorii idolilor din cetățile lui Iuda și au spurcat înălțimile pe care ei săvârșeau tămâieri, de la Gheba până la Beer-Șeba, stricând înălțimile de la porți: cea care se afla la poarta lui Iosua, căpetenia cetății, și cea care se afla în partea stângă a porților cetății.
De atunci slujitorii înălțimilor nu aduceau jertfe pe jertfelnicul Domnului celui din Ierusalim, ci mâncau numai azime cu frații lor.
După aceea regele a spurcat locurile de jertfă din valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu mai treacă pe fiul său sau pe fiica sa prin foc lui Moloh.
A nimicit caii pe care regii lui Israel îi așezaseră în cinstea soarelui înaintea intrării templului Domnului, aproape de locuința eunucului Netan-Melec cea din Parvarim, iar carul soarelui l-a ars.
Jertfelnicele cele de pe acoperișul foișorului lui Ahaz, pe care le făcuseră regii Iudei, și jertfelnicele pe care le făcuse Manase în amândouă curțile templului Domnului, le-a dărâmat regele și le-a luat de acolo, aruncând molozul lor în pârâul Chedronului.
Apoi a spurcat regele cele două înălțimi din fața Ierusalimului, din dreapta Muntelui Măslinilor, pe care le făcuse Solomon, regele lui Israel, pentru Astarte, idolul Sidonului, pentru Chemoș, idolul Moabului, și pentru Milcom, idolul Amoniților.
A sfărâmat stâlpii idolești și a tăiat Așerele și locul lor l-a umplut cu oase omenești.
De asemenea și jertfelnicul cel din Betel și înălțimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în păcat, le-a stricat regele Iosia și a ars înălțimea aceasta și a făcut-o praf; și a mai ars și pe Așera.
Și întorcând capul, Iosia a văzut mormintele ce erau acolo pe munte, și a trimis de a luat oasele din morminte și le-a ars pe jertfelnic și l-a spurcat după cuvântul Domnului, rostit de omul lui Dumnezeu care prezisese întâmplarea aceasta, când stătea Ieroboam în timpul unei sărbători înaintea jertfelnicului. După aceea, întorcându-se, Iosia a ridicat ochii la mormântul omului lui Dumnezeu care prezisese întâmplarea aceasta,
Și a zis: "Ce mormânt este acesta, pe care-l văd eu?" Iar locuitorii cetății i-au răspuns: "Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda și a prevestit cele ce tu faci cu jertfelnicul din Betel".
Iosia a zis: "Lăsați-l în pace; nimeni să nu atingă oasele lui". Și au păstrat oasele lui și oasele proorocului care venise din Samaria.
De asemenea a dărâmat Iosia și toate capiștile înălțimilor din cetățile samarinene, pe care le făcuseră regii lui Israel, mâniind pe Domnul, și a făcut cu ele ceea ce făcuse și în Betel;
Și a junghiat pe jertfelnice pe toți preoții înălțimilor care erau acolo; a ars oase omenești pe jertfelnice și apoi s-a întors în Ierusalim.
După aceea a poruncit regele la tot poporul și a zis: "Săvârșiți Paștile Domnului Dumnezeului vostru, după cum este scris în această carte a legii!"
Pentru că nu se mai săvârșise astfel de Paști din zilele Judecătorilor, care judecaseră pe Israel, în tot timpul regilor lui Iuda și al regilor lui Israel;
Iar în anul al optsprezecelea al regelui Iosia s-au săvârșit aceste Paști ale Domnului, în Ierusalim.
A mai nimicit regele Iosia pe cei ce se îndeletniceau cu chemarea morților, pe vrăjitori, pe terafimii, idolii și toate urâciunile care se iviseră în pământul lui Iuda și în Ierusalim, ca să împlinească cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise Hilchia preotul în templul Domnului.
Asemenea lui Iosia n-a mai fost rege înainte de el, care să se fi întors la Domnul cu toată inima sa, cu toate puterile sale și cu tot sufletul său, după toată legea lui Moise, dar nici după el nu s-a mai ridicat altul asemenea lui.
Cu toate acestea Domnul n-a schimbat marea iuțime a mâniei Sale, cu care se aprinsese mânia Sa asupra lui Iuda, din pricina tuturor relelor pe care le făcuse Manase ca să-L mânie.
Și a zis Domnul: "Și pe Iuda îl voi lepăda de la fața Mea, cum am lepădat pe Israel; și voi lepăda orașul acesta, Ierusalimul, pe care l-am ales și casa despre care am zis: "Acolo va fi numele Meu".
Celelalte știri despre Iosia și despre toate câte a făcut el sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
În zilele lui s-a dus Faraonul Neco, regele Egiptului, împotriva regelui Asiriei, la râul Eufratului. Atunci a ieșit Iosia în întâmpinarea lui, iar acela când l-a văzut l-a omorât în Meghido.
Iar robii lui l-au luat mort din Meghido și l-au dus la Ierusalim de l-au îngropat în gropnița lui. Apoi a luat poporul țării pe Ioahaz, fiul lui Iosia, i-au uns și l-au făcut rege în locul tatălui lui.
Ioahaz era de douăzeci și trei de ani când s-a făcut rege și a domnit în Ierusalim trei luni. Numele mamei lui era Hamutal, fiica lui Ieremia din Libna.
Ioahaz a făcut lucruri netrebnice în ochii Domnului, întocmai cum făcuseră părinții lui.
Dar l-a legat Faraonul Neco în Ribla, în țara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim, și a pus pe țară un bir de o sută de talanți de argint și o sută de talanți de aur.
Apoi Faraonul Neco a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul lui Iosia, tatăl lui, dar i-a schimbat numele în Ioiachim; pe Ioahaz l-a luat și l-a dus în Egipt, unde a murit.
Ioiachim a dat lui Faraon aurul și argintul; și a prețuit el și pământul, ca să se dea argint după porunca lui Faraon; și a cerut la fiecare din poporul țării să aducă după prețuirea sa aur și argint ca să dea Faraonului Neco.
Ioiachim însă era de douăzeci și cinci de ani când s-a făcut rege și a domnit în Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei lui era Zebuda, fiica lui Pedaia, din Ruma. Acesta a făcut rele înaintea Domnului, cum făcuseră și părinții lui.