Cartea lui Iov

Capitolul 40

Și Domnul a vorbit mai departe cu Iov și i-a zis:

Cel ce s-a apucat la ceartă cu Cel Atotputernic se va da oare bătut? Cel ce judecă pe Dumnezeu va răspunde ceva?

Și Iov a răspuns Domnului zicând:

"Dacă am fost ușuratic, ce răspuns să-ți mai dau? Voi pune mâna mea pe gura mea.

Am vorbit o dată, dar încă o dată nu voi mai vorbi; de două ori și nu voi lua-o iar de la început".

Atunci Domnul a vorbit cu Iov, din mijlocul furtunii și a zis:

"Încinge-ți coapsele ca un viteaz și te voi întreba și Îmi vei da lămuriri.

Poți tu cu adevărat să găsești cusur judecății Mele? Și Mă vei osândi pe Mine, ca să-ți faci dreptate?

Este brațul tău ca brațul lui Dumnezeu? Și glasul tău este, oare, tunet, precum este glasul Lui?

Atunci împodobește-te cu măreție și cu semeție, îmbracă-te cu strălucire și cu cinste!

Revarsă puhoaiele mâniei tale și doboară cu o privire pe cel trufaș!

Vezi de toți semeții și smerește-i și calcă în picioare, fără zăbavă, pe toți cei răi!

Ascunde-i pe toți grămadă, în pământ, și îi înmormântează.

Și atunci Eu Însumi te voi preamări, pentru toate câte ai izbândit cu dreapta ta.

Ia privește acum înaintea ta, hipopotamul; și el ca și tine este făptura Mea; el paște iarbă ca boul.

Vezi ce putere are în coapsele lui și ce tărie are în mușchii de pe pântece.

Coada lui e dârză ca lemnul cedrului și vinele de pe pulpele lui stau ca niște noduri.

Oasele lui sunt ca niște țevi de aramă și mădularele ca niște drugi de fier.

El este fruntea făpturilor lui Dumnezeu și făcut să fie cel mai mare peste celelalte dobitoace.

Munții îi dau hrană și toate fiarele sălbatice sunt îngrozite când îl văd.

El se culcă sub florile de lotus, în ocolul trestiilor și al bălții.

Frunzele de lotus îi fac umbră și sălciile bălții îl împrejmuiesc.

Dacă fluviul vine mare, fără de veste, el nu se sinchisește; el stă liniștit pe loc, chiar când ar fi ca Iordanul să-i urce năvalnic până la gură.

Cine poate să-l privească? Cine poate să-i străpungă nasul cu un laț?