Cartea lui Iov

Capitolul 42

Și Iov a răspuns Domnului zicând:

"Știu că poți să faci orice și că nu este nici un gând care să nu ajungă pentru Tine faptă.

Cine cutează, ai zis Tu, să bârfească planurile Mele, din lipsă de înțelepciune? Cu adevărat, am vorbit fără să înțeleg despre lucruri prea minunate pentru mine și nu știam.

Ascultă - ai spus Tu iar - și Eu voi vorbi, te voi întreba și tu Îmi vei da lămuriri.

Din spusele unora și altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut.

Pentru aceea, mă urgisesc eu pe mine însumi și mă pocăiesc în praf și în cenușă".

Iar după ce Domnul a rostit aceste cuvinte către Iov, a grăit către Elifaz din Teman: "Mânia Mea arde împotriva ta și împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentru că n-ați vorbit de Mine așa de drept, precum a vorbit robul Meu Iov.

Acum deci luați șapte viței și șapte berbeci și duceți-vă la robul Meu Iov și aduceți-le, pentru voi, ardere de tot; iar robul Meu Iov să se roage pentru voi; din dragoste pentru el, voi fi îngăduitor, ca să nu Mă port cu voi după nebunia voastră, întrucât n-ați vorbit despre Mine așa de drept cum a vorbit robul Meu Iov".

Astfel Elifaz din Teman, Bildad din Șuah și Țofar din Naamat, s-au dus și au făcut cum le spusese Domnul, și Domnul a primit rugăciunea lui Iov.

Și Domnul l-a pus pe Iov iarăși în starea lui de la început, după ce s-a rugat pentru prieteni, și i-a întors îndoit tot ce avusese mai înainte.

Și toți frații și toate surorile și toți prietenii lui de altă dată au venit să-l cerceteze, au mâncat pâine în casa lui, l-au compătimit, l-au mângâiat de toate nenorocirile pe care le slobozise Domnul asupra lui și fiecare i-a dat câte un chesita și câte un inel de aur.

Și Dumnezeu a binecuvântat sfârșitul vieții lui Iov mai bogat decât începutul ei, și el a strâns paisprezece mii de oi, șase mii de cămile, o mie de perechi de boi și o mie de asine.

Și a avut șapte fii și trei fiice.

Celei dintâi i-a pus numele Iemima, celei de a doua, Cheția și celei de a treia, Cheren-Hapuc.

Iar în toată țara nu se găseau femei atât de frumoase ca fetele lui Iov, și tatăl lor le-a făcut părtașe la moștenire, lângă frații lor.

Și Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani și a văzut pe fiii săi și pe fiii fiilor săi, până la al patrulea neam.

Și Iov a murit bătrân și încărcat de zile.